...Slanina fripta cu adrenalina la pachet...

...Slanina fripta cu adrenalina la pachet...
.....din ciclul IUBESTE ROMANIA TA......
Excursie umoristica la Cetatea Soimos!
Suna ceasul, 6.00 dimineta..in sufragerie canta cineva o melodie”Plec in vacanta, cata aroganta”..o fi oare copilul meu care fredoneaza asemenea versuri, ma dezmeticesc si imi dau seama ca eu l-am facut clar ca gura nu-i mai tace ” Hai mama ca intarziem”..si-am plecat la cetatea Soimos, de data asta cu masina si cu un Gps care ne-a inebunit de cap” la toate curbele faceti la stanga”, ei, nah, l-am dat pe mut ca oricum ne-am ratacit ..si tot in gara am ajuns unde ne-am intalnit cu trupa...

...cam frig pe malul Muresului....Ah, ti –ai luat si copiii cu tine?, ma intreaba lumea, Da, cine-i vrea, ii inchiriez cu ora, sa am si eu timp sa ma holbez la soare, hahah....si spre cetatea Soimos am pornit , drumu-i greu si-am obosit..cat de departe...tot m-as intoarce privirea spre sat sa facem o poza si deodata ma trezesc cu copiii pe culmile cetatii ” Mami vreau acolo sus”..mi-e rau si nu vreau sa sa ma uit...se urcau si coborau fara frica, copiii nu stiu ce este aia frica, pentru ca tot ce fac e spontan, fara griji, frica e doar in noi adultii adunata toata in ruinele cetatii, ” Doamna cei doi copii sunt ai tai?”..Pardon, cu mine vorbiti? , nici nu pot sa va raspund, ca-mi oscileaza tensiunea intre a sta si a pleca-n lume..adrenalina pura..sa trecem peste catarare ca e bai mare......se cade in neant la greu, valeu...

...si vreau un pic de relax asa ca ma furisez incet intr-un colt sa meditez, sa contemplez, dar aud parca-n surdina ”Unde-i mama noastra”?...gata s-a dus cu zen-ul, dar mai bine sa o luam spre padurice, vorba lui Mario ” Cine-i sefu aici”?...asa ca seful ne-a promis un popas mult visat unde sa frigem slanina, dar miroase mai mult a carnati in cele 52 de rucsace ticsite de poveri aduse-n spate, de prin lume adunate..” Mami ai si vreo 2 mici in rucsac”?..pai v-am luat pe voi, nu sunteti destul de mici??..de mai luam si vreo doi mici mari se sesiza Gps-ul de la miros..dar ce vorbim...:) Mana sus care sunt copiii mei..si ma trezi cu vreo cateva maini zdravene-n aer, copiii mei au crescut intr-o zi cat alti-n zece, si numa baieti..ca mama v-aduce voua -n...frunze ne-am tavalit cu totii..abia atingi covorul moale, matasa-ti suna sub picior, intr-adevar un covor magic de frunze asezate-n sir...ne-au intampiant si indemnat la joaca..:)..

...si sa poposim cu sacul mare de lemne, pe care il cara tinerete fara batranete peste munte..oare nu sunt destule lemne-n varf de deal? ..astea or fi brand-uite, darmite , oricum nu am inteles ca mie nu imi place logica..Stai jos 2...asta e pe bune, s-a intamplat la scoala la logica intr-o clasa paralela..unde se tocea....si se-nvata..logica mea este sa o luam totusi spre vale si sa gasim in cale un loc unde sa facem foc mare...si hopa si slaninele-n aer ” ne mananca astia pe toate, pe-ncercate si probate” , vrei de la mine, ba de la mine, haideti si un paharel sa alunece mai bine, vai de mine parca vorbeam de un dram de kartofel..uitai si ma-ntrebai ce mananca un om talentat la fotografiat ..” Eu salata cu paine si ce-o mai fi, nu mananc carne decat la pasti si la craciun”..e bun..nici aici logica nu ma ajuta , dar e bine s anu gandesc prea mult...Oare pot sa stau si eu o clipa cu mine pana fomistii, pardon turistii gatesc zilele fripte aromate cu stresul adunat dupa o saptamana de lucru??...capu-n frunze-ncetisor si...”Mami da-mi telefobul sa ma joc”...nu creeed, ce sa caute tehnologia in inima naturii, ca de aia v-am adus la munte, sa scapam de ea, nu sa fiti ca sorecii de bibilitoteca, pardon de tableta agatati, ca mi-e destul un soarece in casa, macar ala e veritabil...” Iris nu merge tehnologia-n varf de munte, n-am semnal...” ce sa mai zic..s-a dus clipa mea de fericire si-n continuare turistii mei se-nfruptesc din slanina aromata cu varza murata..au carat si varza-n spate..frate...la aia si eu ma bag..si-am mancat si sa o luam in drum spre casa...

..la intoarcere mai greu cu atatea kalorii, cu copii, sa ma mai uit la vreun copac, la vreo frunza sa imi mai adun energia asa din mers pentru saptamana ce urmeaza...si surpriza pentru cei ce au mers cu trenul, 3 mesaje ” Sa scrii si despre noi in povestioara ta, ca s-a stricat trenul si-am ramas in halta si am fost remorcati”..aoleu..cica curentu s-a luat ( care esti tu ma ala care umbla la buzunare ), sa nu care cumva sa dispara cardurile..de la aparat, la alea ma refer, ca acolo sunt eu in poze...hai ca m-am distrat, v-am zis eu nu-i de gluma cu Regiotrans...hai la somn ca dorm cu pixu-n mana, obiectul muncii mele de povestit intamplari frumoase cu oameni frumosi intr-un nu stiu care loc....

 .
Autorul articolului: Angela Drăghia

Trans-Semenicul (program)

Sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Trans-Semenicul este noua șosea care leagă de la est la vest localitățile Văliug și Slatina Timiș. Drumul traveaza Semenicul si o parte a Parcului Semenic-Cheile Caraşului şi este una dintre cele mai pitorești zone din vestul țării.
Cei care au testat deja drumul spun că poate oricând să rivalizeze cu Transfăgărășanul sau Transalpina, chiar dacă altitudinea la care acest drum ajunge este mai mica. Din punctul de vedere al peisajelor însă, Trans-Semenicul este cel puțin la fel de spectaculos ca și celelalte două șosele mult mai cunoscute.

Traseul pe care il vom parcurge este: Timişoara - Reşiţa - Cuptoare - Văliug - (Semenic) - Gărâna - Brebu Nou – Trei Ape - Slatina Timiş - Caransebeş - Timişoara.
Vom opri din loc în loc ţi vom face scurte drumeţii, plimbări în staţiuni şi în cele mai frumoase locuri de pe traseu. Este o excursie de prezentare, vom povesti despre oportunităţile de drumeţie şi de recreere prin zonele prin care trecem, să le cunoaştem şi să ne facem planuri pentru perioada următoare.

Plecare: 29.11.14, ora 08.00 de la Casa Adam Muller Guttenbrunn (întalnire la ora 7,45).
Preţul este de 90 lei/pers. şi include transport şi ghid specializat.
Transportul se face cu autocarul sau microbuzul.

Excursia are loc pentru un numar de minim 15 participanti.
Plata se poate face până în 24.11.14 ora 16,00 fie la Ultramarin, Str.N. Paulescu 2, fie la Clubul Bănăţean de Turism, Str. V. Alecsandri 2 (Birou Acte).

Sursa foto

 .

...Cumpana vietii cu Moniomul la picioare..

.....din ciclul IUBESTE ROMANIA TA......
Excursie umoristica pe culmile Moniomului!

Dimineti insorite de Noeiembrie...tocurile-n cui, laptopul parasit intr-un colt pe etajera...si am evadat in lumea mea- Muntele- ( alo, clientii, n-am semnal, nu se adude ...dar degeaba, ”nu intelege”...pfai sa fie...
...ce nebunie cu nasu-n tren ( noua ne place cu Regiotrans ca ni se clatina maselele cand trenul depaseste 40km la ora, parca se cam inclina asa spre dreapta dreptei..valeu ), dar tineri vrem mereu sa fim...si biletele la control, ce gluma buna, n-am bilet, era coada-n gara, noroc ca am lipici..picatura chiar si s-a rezolvat si am plecat la pas cu Moniomul...

...pe un urcus de mi-am smotocit pantalonii prin niste tepi indrazneti si impertinenti si pe unde se mai ”intepa” si iubirea adusa de la oras la munte...puncte, dar sa incepem dragi fotografi cu o poza, reclama la bocancii mei care ma strang la vale, vad ca lor le place doar sa urce nu sa si coboare si am ajuns in varf, unde sunt de multa vreme si ....surpriza stropi de ploaie trecatori printre nori ”Cica a dat soare”..ka la meteo si turistii mei sa intre-n pana de idei, dar Conciatu-i sefu si rezolva alfabetul..S de la soare si haideti la vale..cu Resita-n cale...si a iesit soarele, caldura mare mon Cher, ”zanei toamna” ii se face vant....in gand..

...o poza de grup va rog!..ce idei sa sarim in aer, hai Borcescu, hai Andrei ( va rog cenzurati tot ce am mancat in ultima vreme), gata de Luni o frunza de salata aromata cu un dram de Kartofel...de fel lipseste cineva ...un baiat cu zambetul pe nicaieri si chiar deloc ”Ridicati zambetele-n aer, cine nu zambeste cu noi..e”..de bine oricum ..haideti sa uitam de seriozitate, suntem conectati la ea full time, macar la munte sa lasam starea noastra pe care o avem de cand lumea si pamantul si sa fim noi insine, fara sa ne pese ca nu da bine in jur, dar cine e in jur?? Omule drag, ai putea oare sa te comporti ca si cum nu ar fi nimeni in jur?? decat Tu cu Tine?...e un pas spre inaltare..

..spre celalalt munte..dar inainte sa traversam satul, la intrare-n sat un banner agatat, ati ghicit!.. cu febletea doamnelor trecute prin viata ” Nu va suparati se voteaza? Nu domnita, ce nu stiati cand sa votati?, Ba stiam, dar conversam cu amagirea voastra adunata de peste ani si lasata mostenire la nepoti..dar sa revenim cand sa vezi, un anunt bomba-n geam, viitorul suna bine ” Cautam fete ( femei) pentru activitati cu caracter temporar, detaliile se vor da in cadrul unui interviu” ....mai sa fie, sa ma bag? ” Tu ai charm, nu te refuza nimeni” ”zise” unii..dar mai bine trag un loz in plic la buticul din capatul satului ca e mai sanatos, macar las viata sa decida ce vrea de la mine....si Bingo!! Lozul cel mare!!..o stare sufleteasca minunata cu mult umor, vise si fercire cat cuprinde...pe bune...

..si am luat-o iarasi spre deal, nu inainte sa vad in spatele meu ca unii si-au dorit o masina si acuma o au ), fotograful talentat masina si-a luat..Eeee, de acuma ai cu ce duce fetele, pardon, obiectivele ( tot aia e).. Flintstones, oo Flintstones ce masina ti-ai luat...;)...iabadabadoo...si hai spre deal si spre padure unde m-am cufundat cu totul in nebunia de culori ale frumoasei Noiembrie si pe poteca mititica care ducea spre lac am patruns adanc in comoara fiintei mele si am luat tot ce s-a putut in ea, energia copaciilor, simplitatea si frumusetea frunzelor parca pictate in colturile lumii, echilibrul, armonia si bucuria padurii gatita de petrecere mare..si iata lacul de la Moniom..ce mai..

...am ramas Zen, fara sa mai gandesc, doar sa privesc minunatele refectii ale padurii in apa linisita a lacului, unde viata curge usor, fericirea vine instantaneu fara sa o cauti si unde tot ceea ce poti face este sa traiesti momentul la maxim, sa privesti cufundat in tacere sarbatoarea de culori din inima ta...si un popas la pomul vietii!!

...unde cucuietele de fete, catarate peste tot si pe nicunde, ne-am infruptat sanatos din energia lui si am obosit fotograful care s-a luat dupa entuziasmul nostru si s-a catarat si el in copac si sa ne oprim putin la cumpana vietii dintre muntele falnic si satul adormit de multa vreme, unde m-am asezat cuminte pe stanca cea semeata si am inceput sa imi adun starile pe o foaie de hartie..privind padurea multicolrora cu copacii aliniati fara sa le pese de vant, de ploi, fiindca toate trec, iar ei raman in cercul vietii gata sa ne spuna secretele frumusetii lor......

..si inapoi in gara noastra mica, ma si mir ca sinele ruginite de peste secole au permis trenului sa puna frana si sa ia in vagoane turistii bagarenti in seama...liniste-n vagoane, toata lumea doarme, numai eu nu pot sa dorm de grija pozelor de la deal si de la vale, cum oi fi iesit in ele oare?? si-am incalecat pe o frunza si am avut o drumetie frumoasa, cu oameni frumosi pe culmile Moniomului!

Autorul articolului: Angela Drăghia